Despre supărări și dezamăgiri..
Cred că e prostesc să se supere cineva pe tine, și apoi cînd îl rogi să-ți explice cauza, nu vrea să o facă.
În unele cazuri poate nici nu ești vinovat, nu a înțeles corect sau pur și simplu nu era o ieșire mai bună (aici deacum depinde, poți să fii și vinovat). Totuși, cred că trebuie de lămurit lucrurile.
E și mai aiurea atunci cînd cineva vrea să-ți arăte că e supărat nu știu din ce motiv. În așa situații, după părerea mea, trebuie să ne gîndim inițial la persoana respectivă.
Am dezamăgit. Iaca așa. Cel mai rău e că am dezamăgit o persoană pe care o respect foarte mult (nu, nu e vorba de o prietenă). Totuși, eu îs vinovat, recunosc! Nu știu dacă se putea evita, probabil. Mai departe iarăși am mai făcut ceva, aici deacum a fost prostie. Hai vă spun. Vorbesc de o profesoară. Avea încredere în mine da eu…
Sper să mă reabilitez cît de curînd posibil 
, seară bună!
